Vatră de istorie bogată
Năieni, cum spuneam, stă pe o vatră de istorie. Din acest punct de vedere ar putea deveni un loc de pelerinaj. La 4 km nord de Finţeşti se află situl arheologic de interes naţional, cu două aşezări, una aparţinând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile III-I î.Hr.), iar cealaltă din epoca migratoare (secolele IV-V e.n.).
Alte cinci obiective sunt înscrise în lista monumentelor istorice de interes local: situl de pe dealul Colarea, cu o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n.; o necropolă din perioada Halstatt (sec. V î.e.n.); o aşezare din epoca migraţiilor, pe dealul Greabănu; în satul Proşca, la „Trei Izvoare“ şi în „Livada de la Cruce“, sunt o aşezare din Epoca Bronzului, o alta din Halstatt, două din epoca migraţiilor şi una medievală; la „Valea Proştii“, de asemenea, se află alte două necropole… La acestea s-ar mai putea adăuga grotele preistorice, chilia lui Ambrosie, Crucea Manafului, pădurea cu pini, Izvorul din bătrâni etc. O mulţime de descoperiri, cea mai importantă fiind considerată statuia zeiţei Anaithys sau Naios, de la care se presupune că ar proveni şi numele localităţii, îmbogăţesc zestrea culturală şi istorică excepţională din acest perimetru al Buzăului.
Primăria Năeni a intuit potenţialul turistic şi a acţionat în acest sens. De exemplu, a organizat un festival care se numeşte „Glasul Pietrei“ (28 iulie), unicul din ţară cu acest profil, în cadrul căruia se reconstituie secvenţe din viaţa dacilor, iar deschiderea este asigurată de nişte tineri călare, costumaţi în port popular, care apar straniu dintre stânci, purtând cu ei drapelul de luptă strămoşesc „lupul dacic“ şi unelte de cioplit în piatră, spre a împărtăşi invitaţilor tainele acestui străvechi meşteşug popular. Apoi, a reactivat tabăra de sculptură de pe dealul Tigori (numele provine din termenul grecesc „tegora“, care înseamnă „loc sacru“), unde deja există sute de lucrări ale artiştilor şi ucenicilor acestora. Fundaţia „Sf. Sava“, implicată deja într-un proiect social prin azilul de bătrâni din localitate, a lansat un proiect de reconstituire a unei aşezări dacice, formate din zece colibe, care îşi propune să refacă stilul de viaţă al geto-dacilor. Vatra dacică va avea o stână, un atelier de olărit, un lac de peşte, cuptoare de pâine, instrumente de prelucrare a strugurilor şi va fi populată cu tineri voluntari care doresc să recompună momente de acum 2000 de ani.
Localitatea are aşadar o rezervă turistică fabuloasă, nefolosită însă din cauza drumurilor proaste şi a lipsei capacităţilor de cazare. Primarul Apostol ne spunea că „vin în fiecare sâmbătă autocare, dar nu pot urca maşinile la necropole, la Biserica dintr-o Piatră ori la tabăra de sculptură, turiştii se duc pe jos, dar a doua oară nu-i mai prinzi“.